miercuri, 26 octombrie 2011

Ramas bun Supersic! :(


duminica, 23 oct, o zi si un loc plin de tristete si de lacrimi...


pentru a fi protejate de ploaie florile si mesajele au fost acoperite


aici am stat in rand foarte civilizat, tacuti si tristi


spre biserica, unde am pus mesajele noastre


mesajele voastre pe acest monument care nu m-am interesat ce simbolizeaza


impreuna cu atatea alte moduri de exprimare a ceea ce simti in acest moment..

.

acestea sunt mesajele voastre, sunt frumoase, au fost aratate si pe rai1




Am fost azi, 26 octombrie, sa ne luam ramas bun de la Marco Simoncelli. Am dus si mesajele din parea catorva tineri din tara. Pentru ca  ati vrut sa  fiti cat mai aproape de simpaticul Sic, am purtat cu noi mesajele voastre, in sala teatrului din Coriano, unde Marco ne astepta "in silenzio" ... Nu pot exprima jalea enorma ce am simtit-o cand am ajuns in fata sicriului cu capac transparent prin care Supersic ne saluta , pentru ultima data, cu mana stanga insangerata de ranile suferite...imbracat intr-un tricou cu maneca lunga si blugi...parca am fi trecut printr-o alta dimensiune... Nimeni nu a reusit sa exprime ceea ce a simtit acolo, doar  un mare, mare regret ca nu va mai fi printre noi ...

Am scris si numele voastre in una din cartile de condoleante, aflate in holul teatrului, asa ca ati semnat si voi pentru mesajele frumoase pe care le-am lasat in fata bisericii, pe un fel de monument aplasat acolo.
Pentru ca pozele voastre le-am plastificat le-am lasat la vedere.  Am atasat si biletele cu numele voastre. Poate atunci cand linistea si solitudinea se va asterne peste casa si comuna lui Marco, cineva se va consola revazandu-le.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!




Acest nesemnificativ omagiu am reusit si eu sa il aduc celui care a reusit sa aduca lacrimi in ochi si celor care l-au cunoscut si celor care nu l-au cunoscut si celor care au iubesc moto si celor care nu-s pasionati de acest sport.