duminica, 23 oct, o zi si un loc plin de tristete si de lacrimi...
pentru a fi protejate de ploaie florile si mesajele au fost acoperite
aici am stat in rand foarte civilizat, tacuti si tristi
spre biserica, unde am pus mesajele noastre
mesajele voastre pe acest monument care nu m-am interesat ce simbolizeaza
impreuna cu atatea alte moduri de exprimare a ceea ce simti in acest moment..
.
acestea sunt mesajele voastre, sunt frumoase, au fost aratate si pe rai1
Am scris si numele voastre in una din cartile de condoleante, aflate in holul teatrului, asa ca ati semnat si voi pentru mesajele frumoase pe care le-am lasat in fata bisericii, pe un fel de monument aplasat acolo.
Pentru ca pozele voastre le-am plastificat le-am lasat la vedere. Am atasat si biletele cu numele voastre. Poate atunci cand linistea si solitudinea se va asterne peste casa si comuna lui Marco, cineva se va consola revazandu-le.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
Acest nesemnificativ omagiu am reusit si eu sa il aduc celui care a reusit sa aduca lacrimi in ochi si celor care l-au cunoscut si celor care nu l-au cunoscut si celor care au iubesc moto si celor care nu-s pasionati de acest sport.
Nu mai am cuvinte... pentru ca sunt prea multe si ma ineaca in momentul asta. Dar parca, totusi, le regasesc pe aceleasi doua, consider eu, de bun simt si lipsite de un patetism gretos... MULTUMESC MULT!
RăspundețiȘtergereIn primul rind, pentru ca rar am intilnit pe cineva, mai cu seama necunoscut, care sa faca un asemenea gest pentru altcineva, la fel de necunoscut, ca gestul tau de a ne duce si pe noi si a ne face partasi la emotia de acolo. Imi pare rau doar ca o tragedie a stat la baza gestului... In ultimele zile, incepind de duminica la ora 12, ora Romaniei, cind comentatorii MotoGP, Gavin Emmett si Nick Harris, au anuntat ca Marco s-a stins, am tot incercat sa atenuez socul si literalmente greata resimtite, cu gindul auto-amagitor ca Marco a murit fericit pentru ca facea ceea ce ii placea cel mai mult si pentru care traia.
In al doilea rind, imaginile, filmuletul si vorbele tale au anulat si au sters dezgustul si dezolarea de care vorbea prietenul Alexandru, pe site-ul pe care te-am descoperit, trait in momentul in care am ajuns la ambasada Italiei sa lipim niste poze si sa aprindem niste luminari, unde am gasit doar o poza, un buchet de crizanteme ofilite si citeva lumanari... De asta, te-as mai ruga ceva, daca nu ti-am cerut deja prea mult. Te rog, sa postezi linkul asta de pe blogul tau si pe site-ul Digi Sport, pentru ca sunt inca fooooaaarte multi care inca nu stiu cum se comemoreaza un campion. Iti cer si permisiunea sa postez linkul tau pe Facebook. Sau si mai bine, te asteptam cu totii pe Facebookul nostru, 'cel de toate zilele', sa fim, daca ne accepti, prieteni si sa sharuim linkul tau.
Si a propos de poza pe care te-am rugat s-o depui la Coriano azi, le doresc mult noroc si setup-uri cit mai bune ingerilor in cursa... vor avea mult de muncit cu Marco!:) Doamne ajuta!
Multumim inca si inca si inca o data!
Marco SuperSic traieste si va trai mereu in inimile noastre de MotoGP-isti!
Iuliana
PS: Si pentru ca parul era un omagiu pentru Jimi Hendrix... http://www.youtube.com/watch?v=WoAXW30mMAg
Multumesc si eu de aprecieri! Am facut articolul in mare garba si cu greseli, asa ca scuzati-ma! in noaptea asta am incercat sa-l mai ingrept. Stiam ca este iubit in tara, ca ar fi vrut multi sa fie prezenti... am vrut sa afle si cei ce trec pe aici asta, sa fac si eu un pic de bine pentru voi, pentru bietul Marco si familia lui...
RăspundețiȘtergere