Răscruci - la un pas de Nokia

Răscruci este satul copilariei mele. Valea Someşului Mic, era încadrată de Bărc, o pădurice misterioasă cu arbori, tufişuri şi vietăţi de tot soiul, cu casa pădurarului pitită, un decor perfect pentru basmele şi poveştile ce le citeam. Descoperirile aşezărilor din neolitic, din perioada romană, amintirile rămase din timpul războiului, colectivizarea cu bunele şi relele ei, nu au fost suficiente motive pentru a impiedica migratia localnicilor spre oraş. Astfel ca in anii '90 numarul tinerilor era destul de mic,aşa că am regăsit multe case pustii. Lipsa de informatie i-a facut pe unii sa-si vânda pamantul la pret de nimic, chiar in zona Tetarom III (Nokia) care azi valorează, miliarde. Alţii şi-au amintit, acum, că strămoşii lor sunt originari din Răscruci şi au început procese interminabile de moşteniri, succesiuni, partaje, retrocedări, dând de lucru instanţelor, oficiilor de cadastru (luate cu asalt), notarilor si avocatilor in plină ascensiune financiară. La Răscruci, tot ceea ce a reprezentat mirajul copilăriei dispare: Bărcul a fost ras, albia Someşului Mic e răscolită in străfunduri pentru balastru, iar Cornul Dealului e retezat. Efectul asupra ecosistemului il simţim atunci cand norii se învârt în jurul satului iar ploile pleaca fara sa mai cada pe pământ,iar fauna Bărcului a dispărut complet. Avem in schimb, o sosea de invidiat E576, uliţe neasfaltate şi... multe, multe speranţe de prosperitate în viitorul cât mai apropiat.